La 9 octombrie 2012, islamistii au patruns intr-un autobuz scolar, in localitatea Mingora, din Valea Swat, in nord-vestul Pakistanului, iar unul dintre ei a intrebat: "Cine este Malala?" Tanara a fost impuscata apoi in cap. Aflata intre viata si moarte, adolescenta a fost transferata intr-un spital din Birmingham, in Marea Britanie, unde, dupa sase zile, si-a recapatat cunostinta. Din acel moment, s-a nascut legenda Malala.
"Eram ingrozita. Singurul lucru pe care il stiam era ca Allah m-a binecuvantat si mi-a dat o noua viata", a povestit adolescenta in autobiografia "Eu sunt Malala", devenita bestseller international, insa interzisa in unele regiuni din Pakistan. Tanara locuieste in prezent in Birmingham, in centrul Angliei, iar vineri se afla la scoala cand s-a anuntat ca a castigat Premiul Nobel pentru Pace, impreuna cu indianul Kailash Satyarthi, care militeaza impotriva exploatarii copiilor, informeaza Mediafax.

De la conferinte pe tema educatiei la un Premiu Nobel pentru Pace

De cand a plecat din Pakistan, Malala a participat la numeroase conferinte internationale, unde a pledat pentru pace si educatia copiilor, cerand liderilor lumii "sa trimita carti, nu arme" in tarile defavorizate. De asemenea, ea a incercat sa-l convinga pe presedintele nigerian Goodluck Jonathan sa se intalneasca cu parintii elevelor rapite de gruparea islamista Boko Haram.
Anul trecut, tanara a castigat Premiul Saharov, atribuit de Uniunea Europeana pentru drepturile omului, si se afla inca de atunci pe lista favoritilor la Premiul Nobel pentru Pace, obtinut insa de Organizatia pentru Interzicerea Armelor Chimice, care supravegheaza arsenalul chimic sirian.

Denuntatoare a terorii talibanilor, pe un blog BBC

Lupta tinerei Malala pentru dreptul la educatie a inceput in 2007, cand talibanii au preluat controlul in Valea Swat, pana atunci o linistita regiune turistica, ceea i-a adus si supranumele de "Elvetia Pakistanului". La doar 11 ani, Malala, fiica unui director de scoala, care a avut o influenta enorma atat asupra sa, cat si a mamei sale, analfabeta, administreaza un blog pe site-ul BBC in urdu, limba nationala. Sub pseudonimul Gul Makai ea descrie pe acest blog climatul de teroare instaurat de talibani in Valea Swat.
Numele fetitei, indragostita de carti si de dorinta de a invata, a inceput sa fie cunoscut in Valea Swat si, ulterior, in celalalte regiuni din tara, cand a castigat un premiu pakistanez pentru pace. In 2009, dupa ce au pierdut controlul in Valea Swat in urma interventiei armatei, talibanii au decis sa-i elimine pe cei acuzati ca raspandesc "propaganda occidentala" in regiune. Atacul asupra elevei Malala a avut insa efectul opus: a socat Pakistanul si numeroase alte tari straine, iar adolescenta a devenit o vedeta in special in Occident.
Cu un portret expus la National Gallery din Londra, autobiografia lansata la nivel international, tricouri cu imaginea sa puse in vanzare online, participarea la conferinte internationale, intalniri cu sefi de stat, Malala este cunoscuta in intreaga lume, la doi ani dupa ce a fost tinta atacului talibanilor.

"Scrisul, mai puternic decat sabia"

Mediatizarea tinerei nu este insa pe placul tuturor pakistanezilor din Valea Swat, regiune cuprinsa de violente si tulburarile din Afganistan. Cercurile islamiste o considera "un agent al Statelor Unite" sau al "Occidentului", cu misiunea de a-i corupe pe tineri si de a raspandi cultura anti-islamica.
Adolescenta le-a raspuns criticilor si a afirmat, in vara anului 2013 la sediul ONU de la New York, ca "scrisul este mai puternic decat sabia" si ca nu simte "niciun fel de ura fata de talibanul" care a impuscat-o. Ea marturiseste ca viseaza ca, intr-o buna zi, sa devina politician in Pakistan. La discursul de la tribuna ONU, Malala a purtat salul care i-a apartinut lui Benazir Bhutto, singura femeie care a fost prim-ministru in Pakistan, asasinata la sfarsitul lui 2007, la scurta vreme dupa intoarcerea din exil.