Occidentul bombardeaza Statul Islamic in Siria siIrak, in timp ce Rusia este angajata intr-un conflict separatist in estul Ucrainei. Varsarea de sange a dominat titlurile din presa internatioanala pe timpul verii si, in ciuda suferintei provocate de aceste lupte, exista un castigator: industria apararii.
De cand teroristii de la ISIL si-au inceput ofensiva in luna iunie, cucerind vaste teritorii din Siria si Irak, productia din domeniu apararii a crescut. Astfel, razboiul modern este capabil sa dicteze noi rasturnari de situatie in "economia conflictului", se arata intr-o analiza a CNN.
Companiile americane Lockheed Martin, Raytheon, General Dynamics si Northrop Grumman au practicat preturi din ce in ce mai mari de cand fenomenul Statul Islamic a luat amploare. De asemenea, gigantul britanic BAE Systems a performat pe piata apararii in ultima perioada.
Vorbim asadar despre un boom in ceea ce priveste actiunile companiilor de aparare de la Razboiul din Golf (1991) si atacurile din 11 septembrie 2001incoace, cand investitorii s-au grabit sa mizeze pe companii despre care credeau ca vor profita de pe urma conflictului.
Acum, cu doua confruntari majore in derulare, sectorul militar este vazut din nou ca un pariu usor de castigat, dar din motive diferite.
Conflictul Ucrainei cu Rusia, care ne duce cu gandul la un nou Razboi Rece, spre deosebire de loviturile aeriene impotriva Statului Islamic, ar putea aduce un boost economic mai important, potrivit economistului Tilman Bruck, director al Centrului pentru Dezvoltare si Securitate Internationala.
De cand teroristii de la ISIL si-au inceput ofensiva in luna iunie, cucerind vaste teritorii din Siria si Irak, productia din domeniu apararii a crescut. Astfel, razboiul modern este capabil sa dicteze noi rasturnari de situatie in "economia conflictului", se arata intr-o analiza a CNN.
Companiile americane Lockheed Martin, Raytheon, General Dynamics si Northrop Grumman au practicat preturi din ce in ce mai mari de cand fenomenul Statul Islamic a luat amploare. De asemenea, gigantul britanic BAE Systems a performat pe piata apararii in ultima perioada.
Vorbim asadar despre un boom in ceea ce priveste actiunile companiilor de aparare de la Razboiul din Golf (1991) si atacurile din 11 septembrie 2001incoace, cand investitorii s-au grabit sa mizeze pe companii despre care credeau ca vor profita de pe urma conflictului.
Acum, cu doua confruntari majore in derulare, sectorul militar este vazut din nou ca un pariu usor de castigat, dar din motive diferite.
Conflictul Ucrainei cu Rusia, care ne duce cu gandul la un nou Razboi Rece, spre deosebire de loviturile aeriene impotriva Statului Islamic, ar putea aduce un boost economic mai important, potrivit economistului Tilman Bruck, director al Centrului pentru Dezvoltare si Securitate Internationala.
Seful NATO: Ne trebuie un nou plan de aparare in fata Rusiei
In razboiul modern, nu munitia, bombele sau rachetele aduc cel mai mare profit. Statele Unite si aliatii au importante stocuri de arme care pot fi folosite in atacarea jihadistilor, stocuri ce pot fi reaprovizionate cu usurinta, sustine Bruck.
Mai degraba, in ultimele doua decenii, modul in care Occidentul participa la conflicte s-a schimbat. Crizele au inceput sa fie gestionate de la distanta, in timp ce domeniul apararii a devenit mai sofisticat.
Europa, mai atenta la razboaiele altora
Bruck considera ca este posibil ca Europa sa nu mai poata face fata unui atac "traditional". El sustine ca, de la sfarsitul Razboiului Rece, atentia liderilor s-a indreptat de la conflictele localizate la portile Europei catre crizele din alte regiuni, cum ar fi Orientul Mijlociu sau Africa.
Cresterea actiunilor arata ca investitorii se asteapta ca Europa sa investeasca in structuri de aparare high-tech, constisitoare, in cazul in care relatiile cu Rusia se inrautatesc.
"Daca vedem cum actiunile companiilor cresc, acest lucru se intampla pentru ca Occidentul isi da seama ca nu este pregatit pentru un razboi cu Rusia si aliatii sai", arata Bruck.
Criza din Ucraina a fost subiectul principal in cadrul unui summit recent al NATO, cel din Tara Galilor, unde membrii Aliantei au cazut de acord sa investeasca mai mult in domeniul militar.
Summit NATO - Rasmussen, ultim apel la statele membre: cat trebuie sa investim in armata
Tratatele NATO prevad ca fiecare din cele 28 de state membre sa aloce armatei 2% din PIB, insa putine tari chiar fac acest lucru. In acelasi timp, Rusia si-a majorat investitiile in domeniul militar cu 50% in ultimii cinci ani, in vreme ce NATO le-a redus cu 20%.
Declaratia Summit-ului NATO: Condamnam interventia Rusiei in Ucraina
"Daca tarile NATO vor respecta acel 2%, asa cum s-au angajat pe hartie ca vor face, ar inseamna o schimbare importanta in ceea ce ce priveste cererea de armanent pe piata", a spus Bruck, adaugand ca investitorii au prevazut acest lucru.
Companiile de aparare nu sunt singurii beneficiari ai razboiului. Refacerea infrastructurii din Irak dupa luptele din 2003 a costat peste 220 de miliarde de dolari, potrivit unui raport realizat de Stuart Bowen, inspector general al programului Reconstructia Irakului.
Banii s-au dus in domenii precum securitate, infrastructura, servicii de baza si educatie, iar contractele de miliarde de dolari au reprezentat o afacere majora pentru multe companii. De exemplu, grupul Kellogg Brown& Root a semnat un contract de sapte miliarde de dolari pentru reconstructia infrastructurii de petrol a Irakului.
In plus, companiile petroliere se aleg deseori cu venituri suplimentare de pe urma razboiului, in contextul in care pretul petrolului are tendinte de crestere in timpul conflictelor. Daca luam tot exemplul Irakului, observam ca tariful a ajuns de la 25 de dolari pe baril in 2003 la peste 140 de dolari pe baril in 2008.
In razboiul modern, nu munitia, bombele sau rachetele aduc cel mai mare profit. Statele Unite si aliatii au importante stocuri de arme care pot fi folosite in atacarea jihadistilor, stocuri ce pot fi reaprovizionate cu usurinta, sustine Bruck.
Mai degraba, in ultimele doua decenii, modul in care Occidentul participa la conflicte s-a schimbat. Crizele au inceput sa fie gestionate de la distanta, in timp ce domeniul apararii a devenit mai sofisticat.
Europa, mai atenta la razboaiele altora
Bruck considera ca este posibil ca Europa sa nu mai poata face fata unui atac "traditional". El sustine ca, de la sfarsitul Razboiului Rece, atentia liderilor s-a indreptat de la conflictele localizate la portile Europei catre crizele din alte regiuni, cum ar fi Orientul Mijlociu sau Africa.
Cresterea actiunilor arata ca investitorii se asteapta ca Europa sa investeasca in structuri de aparare high-tech, constisitoare, in cazul in care relatiile cu Rusia se inrautatesc.
"Daca vedem cum actiunile companiilor cresc, acest lucru se intampla pentru ca Occidentul isi da seama ca nu este pregatit pentru un razboi cu Rusia si aliatii sai", arata Bruck.
Criza din Ucraina a fost subiectul principal in cadrul unui summit recent al NATO, cel din Tara Galilor, unde membrii Aliantei au cazut de acord sa investeasca mai mult in domeniul militar.
Summit NATO - Rasmussen, ultim apel la statele membre: cat trebuie sa investim in armata
Tratatele NATO prevad ca fiecare din cele 28 de state membre sa aloce armatei 2% din PIB, insa putine tari chiar fac acest lucru. In acelasi timp, Rusia si-a majorat investitiile in domeniul militar cu 50% in ultimii cinci ani, in vreme ce NATO le-a redus cu 20%.
Declaratia Summit-ului NATO: Condamnam interventia Rusiei in Ucraina
"Daca tarile NATO vor respecta acel 2%, asa cum s-au angajat pe hartie ca vor face, ar inseamna o schimbare importanta in ceea ce ce priveste cererea de armanent pe piata", a spus Bruck, adaugand ca investitorii au prevazut acest lucru.
Companiile de aparare nu sunt singurii beneficiari ai razboiului. Refacerea infrastructurii din Irak dupa luptele din 2003 a costat peste 220 de miliarde de dolari, potrivit unui raport realizat de Stuart Bowen, inspector general al programului Reconstructia Irakului.
Banii s-au dus in domenii precum securitate, infrastructura, servicii de baza si educatie, iar contractele de miliarde de dolari au reprezentat o afacere majora pentru multe companii. De exemplu, grupul Kellogg Brown& Root a semnat un contract de sapte miliarde de dolari pentru reconstructia infrastructurii de petrol a Irakului.
In plus, companiile petroliere se aleg deseori cu venituri suplimentare de pe urma razboiului, in contextul in care pretul petrolului are tendinte de crestere in timpul conflictelor. Daca luam tot exemplul Irakului, observam ca tariful a ajuns de la 25 de dolari pe baril in 2003 la peste 140 de dolari pe baril in 2008.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu