11.10.2014

New York Times, despre artistul moldovean care critica Rusia din interior

New York Times, despre artistul moldovean care critica Rusia din interior

Artisti din tari ale fostei URSS au ales un mod pasnic de a protesta fata de actiunile si politicile regimului de la Kremlin - exprimandu-se in cadrul unui proiect european bienal de arta contemporana care are loc in Rusia. Printre ei se numara si un moldovean.
Intr-o zi fierbinte de iulie, un sir de masiniMercedes negre si stralucitoare au ajuns in Piata Palatului din Sankt Petersburg, unde, spre incantarea privitorilor, au fost descarcate aproape 270 de kilograme de zapada artificiala.

Pe masura ce aceasta se topea rapid, artistul moldovean Pavel Braila a explicat jurnalistilor unei televiziuni ruse ca aceasta zapada - o parte din ea fiind adusa direct de pe pistele olimpice ingrijite cu atentie de la Soci - este un simbol al banilor care au disparut in mainile statului rus, pe masura ce a transformat orasul subtropical de la malul Marii Negre intr-o arena a sporturilor de iarna, scrie The New York Times.

Aceiasi bani publici, mai spune artistul moldovean, au fost folositi pentru a-i inarma pe separatistii prorusi din sud-estul Ucrainei.

Ce cadouri bizare a primit Putin de ziua lui de la poporul recunoscator

"Acum vedeti: nu vrem razboi, vrem distractie", a continuat Pavel Braila, pe masura ce doi copii au inceput o bataie cu bulgari de zapada.

Proiectul artistului, "Zapada de aur de la Soci", reprezinta unul dintr-o serie de evenimente de arta vesele dar critice politic, care au loc in Sankt Petersburg, al doilea oras ca marime al Rusiei si capitala sa culturala, ca parte a Manifesta, bienalul european de arta contemporana care isi desfasoara a 10-a editie intre 28 iunie si 31 octombrie.

Maidanul, unul dintre subiectele de arta contemporana

Manifesta are loc si in acest an sub patronajul puternicului muzeu de stat Ermitaj, a carui invitatie a primit-o in urma cu trei ani, atunci cand conditiile din Rusia erau considerabil mai putin represive. In 2014, insa, bienalul se confrunta cu o serie de crize existentiale, avand in vedere locul in care se desfasoara.

Rusia stinge lumina: Putin interzice orice manifestatii pe timpul noptii

"Ne-am confruntat cu o dilema aproape Shakespeareana", a spus olandeza Hedwig Fijen, directorul fondator al Manifesta, care isi are sediul in Amsterdam.

"Cu Crimeea, Soci, luptele din estul Ucrainei, prabusirea avionului Malaysia Airlines, de fiecare data ne confruntam cu dilema: Ar trebui sa plecam sau ar trebui sa ramanem?", a continuat Fijen.

Faptul ca organizatorii au decis sa ramana in Sankt Petersburg este mai putin surprinzator, spun unii, decat faptul in sine ca le-a fost permis sa-si desfasoare bienalul aici. "Ne-a fost permisa o voce critica in Rusia, si nimeni nu intelege de ce", a mai declarat Fijen, Manifesta 10 atragand deja circa un milion de vizitatori. In plus, niciun artist nu a fost cenzurat pana acum, cu toate ca printre subiecte s-au numarat homosexuali si feministe radicale.

Printre artistii de la Manifesta se numara estona Kristina Norman, care a expus un pom de Craciun in Piata Palatului, timp de doua saptamani, in luna iulie, care facea trimitere directa la pomul de Craciun care s-a aflat luni de zile in Piata Independentei din Kiev, Maidanul.

Artista si activista ucraineana Alevtina Kahidze, precum si o serie de alti artisti si poeti rusi se numara printre ce care iau parte la Manifesta. Nu in ultimul rand, revenind la Pavel Braila, acesta recunoaste ca nu se asteapta ca proiectele prezentate in cadrul bienalului de arta contemporanta sa atraga prea multa atentie.

"Poate daca am fi avut un videoclip de prezentare la televiziunea nationala si vreo doua ore sa explicam totul... Insa nu atat de multi oameni sunt interesati de arta", mai spune artistul moldovean.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu